- licheá
- s. f., art. licheáua, g.-d. art. lichélei; pl. lichéle
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
licheá
Look at other dictionaries:
lichea — LICHEÁ, lichele, s.f. Om fără caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secătură. – Din tc. leke neruşinare . Trimis de LauraGellner, 22.11.2007. Sursa: DEX 98 LICHEÁ s. derbedeu, lepădătură, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură, (pop. şi… … Dicționar Român
cutră — CÚTRĂ, cutre, s.f. Persoană prefăcută, făţarnică, intrigantă; lichea, secătură. – Din bg. kutra. Trimis de bad escu, 21.03.2004. Sursa: DEX 98 CÚTRĂ s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
lichelism — LICHELÍSM s.n. Atitudine, comportare de lichea; lipsă de demnitate şi de corectitudine. – Lichea + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LICHELÍSM s. (fam.) puşlamalâc. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
Ghenadie Petrescu — His Eminence Ghenadie Petrescu Metropolitan Primate of Romania Etching of Metropolitan Ghenadie, ca. 1893 Church … Wikipedia
licheluţă — LICHELÚŢĂ, licheluţe, s.f. (fam. şi depr.) Diminutiv al lui lichea. – Lichea + suf. eluţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 lichelúţă s. f., g. d. art. lichelúţei; pl. lichelúţe … Dicționar Român
puşlama — PUŞLAMÁ, puşlamale, s.f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăieşte din expediente, neavând o ocupaţie serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – et. nec. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
secătură — SECĂTÚRĂ, secături, s.f. 1. Om de nimic, neserios, netrebnic. 2. (La pl.) Lucruri lipsite de valoare, de importanţă; fleacuri; mofturi. – Seca + suf. ătură. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SECĂTÚRĂ s. 1. v. canalie. 2. v. lichea.… … Dicționar Român
cioflingar — CIOFLINGÁR, cioflingari, s.m. (pop. şi fam.) Om de nimic, secătură, vagabond. ♦ Epitet ironic pe care ţăranii îl dădeau celor care umblau îmbrăcaţi în haine orăşeneşti. – cf. germ. S c h u h f l i c k e r cârpaci . Trimis de hai, 16.05.2004.… … Dicționar Român
căzătură — CĂZĂTÚRĂ, căzături, s.f. 1. Faptul de a cădea. 2. (La pl.) Deşeuri. 3. (depr.) Om sau animal bătrân şi neputincios; om degradat moraliceşte. 4. Porţiune de pădure bătrână, cu copacii doborâţi de vânt. – Cădea + suf. ătură. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
defect — DEFÉCT, Ă, defecţi, te, s.n., adj. 1. s.n. Lipsă, scădere, imperfecţiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteşug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcţionarea unei maşini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este… … Dicționar Român
